teatrul bastion
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
teatrul bastion | Inregistrare | Login
POZE TEATRUL BASTION
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie: Jamieknv
 | Femeie 24 ani Bucuresti cauta Barbat 26 - 55 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TRUPA CALANDRINON BUCURESTI Dacă nu te regăseşti măcar o dată ξntre noi, cei de pe scenă, ξnseamnă că trebuie să fii mai sincer cu tine... Poate că trebuie să luăm totul ca atare, sau poate că trebuie să ne dăm mai mult silinţa.
Viaţa
Ξnţelesuri ascunse?... Dar nu a zis nimeni că viaţa trebuie să aibă un ξnţeles. Nu te chinui, spectatorule, să ξnţelegi totul acum. De mβine o vei lua de la capăt... Trupa Calandrinon a apărut ca o insulă ξn mijlocul unei mări ξnvolburate, la iniţiativa cβtorva studenţi ai ASE-ului. Nimeni nu a crezut că o trupă de teatru ţinută de cβţiva studenţi economişti poate avea succes. Şi totuşi existăm
Ξn Du-te vino trei femei se regăsesc după douazeci de ani. Curtea pensionului pare neschimbată. Dar unde este copilul care se juca pe aici?
Trupa Calandrinon a Academiei de Studii Economice din BUCUREŞTI prezintă Du-te vino, de Samuel Beckett
DISTRIBUŢIA
Irina Topor
.
.
.. Flo Elena Mitroi
...
...
.. Vi Andreea Brian
..
.. Ru
Regia şi scenografia: Gabriel Petre
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TRUPA LOVE&CARE BALOTESTI
Trupa Love&Care s-a ξnfiinţat ξn anul 2003, ξn cadrul programului educaţional Nimeni nu e singur derulat de fundaţia Love&Care pentru copiii din mediul rural, ξn Baloteşti. Trupa este condusă de Mirela Florescu, coordonator de programe şi are ca membri tineri din Baloteşti, ξn prezent elevi ai Liceului de artă Dinu Lipatti din Bucureşti, secţia actorie. Love&Care a participat la numeroase concursuri şi festivaluri de teatru acumulβnd ξn cei cinci ani de activitate un palmares important. Conul Leonida faţă cu Reacţiunea. Această farsă ξntr-un act, care numără doar cinci scene şi două personaje, aduce ξn scenă un menaj de bătrβni mici-burghezi, pensionari, preocupaţi cu nepricepută candoare de problemele politice ale vremii. Firoscos, ştiindu-se admirat, Leonida face tot felul de teorii consoartei sale Efimiţa, despre republică şi "revuluţie", confundβnd ξngrozitor, ξntr-un amestec de noţiuni, toate ideile răspβndite prin ziarele burgheze ale vremii, ξntr-un limbaj demagogic şi lipsit de sens. Tot comicul piesei rezidă ξn nepotrivirea dintre curajul nemaipomenit, afişat de conul Leonida, dintre teoriile lui "savante" şi groaza cumplită care-l cuprinde la auzul unor focuri de pistol trase ξn noaptea de lăsata-secului de nişte cheflii. Momentul de tensiune maximă constă ξn strβngerea rapidă a catrafuselor din casa pe fondul imaginaţiei bolnave a celor doi , care plănuiesc să fugă pe fereastră. Deznodămβntul e adus de Efimiţa care ξşi aminteşte de sărbătoarea bisericească de lăsata secului iar explicaţiile ei, fac să revină eroului ξncrederea ξn sine, exprimată ξn cβteva judecăţi de mai ξnainte, reluate şi ξntărite.
Trupa Love & Care a Fundaţiei Love & Care din BALOTEŞTI prezintă piesa Conul Leonida faţă cu Reacţiunea, de I. L. Caragiale
DISTRIBUŢIA Anton Sorin Marian
.
. Leonida Anton Andrada Silvia Gabriela
..
..Efimiţa
Regia şi scenografia: Mirela Florescu
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
CATHARSIS BUCURESTI Ξn liceu nu se ξntamplă niciodată nimic. Liceul e plictisitor. Neinteresant. Aşa să fie oare? Poate că lucrurile nu sunt ceea ce par la prima vedere. Poate că o zi de şcoală e un pretext pentru confruntarea dintre bine si rău
Dar cβt de rău e răul si cβt de bine e binele? Asta e doar o problemă de perspectivă. Tot ce iţi trebuie ca să dai peste cap ordinea firească a lucrurilor e un elev cam dus cu pluta şi nişte prieteni la fel de ciudaţi. Ξmpreună vor ξnvaţa că nu tot ce zboară se şi serveşte, că profesorii sunt nişte copii mai mari şi mai răutacioşi, că e recomandabil să porţi cască de protecţie inclusiv ξn timpul orelor şi că oamenii bătrβni n-au altceva mai bun de făcut decβt să se uite după fete. Trupa Catharsis a Colegiului Naţional Gheorghe Şincai a fost ξnfiinţată ξn anul 2000. Pe parcursul anilor, trupa a adoptat genuri diferite de spectacole, debutβnd cu Titanic Vals de Tudor Muşatescu, commedia dell`arte Flecărelile femeilor, continuβnd cu colaje din piesele lui W. Shakespeare Visul, Shakespeare forever, A. P. Cehov Jubileul şi drama modernă a lui Slawomir Mrozeck Casa de pe graniţă. Au fost jucate şi piese scrise de foşti membrii ai trupei: o parodie după telenovele Lacrimosa şi M ( O zi din viaţa unui adolescent). Ultimul spectacol aduce ξn atenţia publicului o adaptare după piesa autorului contemporan Leonid Juhovitkii Gornistul din piaţă, ce ne introduce ξntr-o lume de poveste, o legendă din care se desprinde un mesaj modern.
Trupa Catharsis a Colegiului Naţional Gheorghe Şincai BUCUREŞTI prezintă piesa M, de Mihai Dragomirescu
DISTRIBUŢIA Ionuţ Casandroiu
. M Bianca Popescu
Mădălina Vlad Troncea
..Profesor de matematică Antonia Pană
Inspectoare Ioana Chiriac
... Doamna Veta Radu Mihăilescu
.Adi Răzvan Baicoianu
.Andrei Matei Alexandru
..Costel zis Pilă Alina Badea
Laura Alexandru Turcu
..Rocker-ul Andrei Sandu
. Nea Fanel
Regia: Dimitrii Bogomaz Senografia: Daniela Simona Diaconescu
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TRUPA DOR FARA SATIU BUCURESTI Trupa Dor fără saţiu s-a ξnfiinţat ξn anul 1995 pentru că brusc mi-am adus aminte de teatrul pe care-l făceam ξn liceu. Şi atunci m-am ξntrebat Ce-ar fi?! Ştiţi, de la Ce-ar fi?! ξncepe totul
Am considerat că bucuria jocului este mai vizibilă la vβrste mai fragede, aşa că, ξntocmai ca ξmpăratul din poveste care cu un ochi plβnge şi cu altul rβde, am ξnceput ξn fiecare toamnă o poveste mai tristă şi una mai veselă cu cele două trupe. De ce Buftea? Nu vreau să flatez pe nimeni spunβnd că acolo aerul miroase a scβndură de teatru sau a mari regizori
Oameni, cai şi artişti este un spectacol de imagine, de suflet şi de gβnd. El a fost montat ξn amintirea unui artist care a iubit oamenii, caii şi, desigur, arta: Adrian Pintea. Uluitor este faptul că, la sfβrşitul secolului al XIX-lea, Tolstoi ξmpăcaidealismul cu materialismul spunβnd că doar ce e material trece şi se petrece, iar inexistentul, impalpabilul rămβn: aşa gβndurile, sentimentele, frumuseţea lumii care vindecă şi mβntuie lumea, după cum zicea un alt rus, Dostoievski, Dumnezeu, iubirea şi muzica rămβn. Ξn rest, sperăm ca atmosfera noastră rusească să vă creeze clipe de reală emoţie.
Trupa Dor fără saţiu a Liceului Teoretic Dimitrie Bolintineanu din BUCUREŞTI prezintă piesa Oameni, cai şi artişti, adaptare după Lev Nikolaevici Tolstoi
DISTRIBUŢIA Vocea-cal, Albert
Alexandru Cătănoiu Zahar
. Gabriel Păun Delesov
Marian Mitică Anna Ivanovna
... Ana-Maria Lupu Petrov
. Adina-Maria Stoica Aristocrata
.. Cristina Ciupercescu Annuska
. Theodora Socheri
Regia: Dora Lazăr Scenografia: Ruxandra Petre Multimedia: Alexandru Ghiţă Lumini: Florentina Eneche
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
THE HOOLEELOGANS TIMISOARA Trupa de teatru The Hooleelogans a luat fiinţă la Brebu, ξntr-o tabără de engleză ξn 1997. Prima creaţie, Candid camera, a fost o piesă scrisă de 12 elevi şi a fost jucată ξn aceeaşi zi. De atunci trupa s-a ξmbogăţit cu piese precum Oraşul nostru de Thornton Wilder, Rinocerii de Eugen Ionescu, Deşteptarea primăverii de Frank Wedwkind, Ξn largul mării de Slawomir Mrozec, Sβnziana şi Prepelea de Vasile Alecsandri. Şi cu violoncelul ce facem? arată felul ξn care nişte oameni cu personalităţi diferite ajung la un mare grad de degradare. Piesa arată tendinţa oamenilor de a respinge ceea ce le este de neξnţeles, straniu. Din situaţia expusă reies consecinţele intoleranţei. Ξnceputul prezintă plăcerea pe care muzica o oferă celor ce aşteaptă ξn sală, plăcere care se transformă treptat ξn agasare şi inconfort. Cele trei personaje au uneori naivitatea copiilor, alteori halucinează pe dialoguri absurde.
Trupa The Hooleelogans a Colegiului Naţional C. D. Loga din TIMIŞOARA prezintă piesa Şi cu violoncelul ce facem?, de Matei Vişniec
DISTRIBUŢIA Bărbatul cu baston
..
..Vlad Pandur Bărbatul cu ziarul
..
Alexandru Bălan Femeia cu ţigara
..
.Anca Golban Bărbatul cu violoncelul
Marius Bratoveanu
Regia şi scenografia: Mihai Prejban Muzica: Cătălin Andrei
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TRUPA OGLINZI SINAIA Trupa Oglinzi a fost ξnfiinţată ξn anul 2005 şi a cunoscut gustul succesului ξncă de la ξnceput . S-a remarcat la concursul judeţean de teatre pe licee Toma Caragiu de unde a cules mai multe premii ξn fiecare an de participare, printre care Premiul I de 2 ori Marele Premiu şi un premiu III, cβt şi premiu pentru cel mai bun actor de 3 ori . Totuşi nu vrem să ne lăudăm cu aceste premii, ci cu munca şi pasiunea noastră pentru scenă, fiind conştienţi că nu suntem nişte vβnători de premii, ci doar dependenţi de fiorul scenei şi de ambrozia aplauzelor. Piesa pe care o propunem cu această ocazie este o creaţie proprie ce vorbeşte despre dragoste şi imposibilitatea manifestării ei active, cβt şi despre natura umană şi cum se manifestă ea, atβt la nivel conştient, cβt şi inconştient. Noi nu vrem să portretizăm oamenii ca şi indivizi, ci tipologii ξn care ne-am putea regăsi cu toţii. Dacă aţi iubi pe cineva şi nu aţi putea fii ξmpreună, ce aţi face?
Noi dorim să vă oferim 30 de minute de analiză care sperăm să vă bβntuie măcar o clipă
Trupa Oglinzi a Colegiului Mihail Cantacuzino din SINAIA prezintă piesa Doua suflete, de Ilie Calin Mircea
DISTRIBUŢIA Drăgan Daniel
.Ξnţeleptul Krancevik Valentin
.Săracul Chiţu Liviu
..Soldatul Dobre Ionuţ
...Beţivul Stan Alin
..Criminalul Scortaru Cristina
.Ξndrăgostita 1 Toth Mădălina
.Ξndragostita 2 Badiu Cosmin
.Figurant 2 Frincu Victor
..Figurant 3 Derentiu Andrei
.Figurant 1
Regia şi scenografia: Ilie Călin Mircea Muzica: Tudor Adrian
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
NOBODY'S GROUP BACAU Din 1998, de cβnd trupa a fost creată, am participat ξn mai bine de 20 de festivaluri, am trimis mai bine de 20 de scenarii, am urmărit aproape 200 de membrii terminβnd liceul. Am călătorit de mai bine de 25 de ori prin ţară ξmpreună, am ciopβrţit fără milă (adaptat) mai bine de 12 piese ca să se potrivească cu limita de timp, am făcut nu mai mult nici mai puţin de 9 comentarii prostuţe legate de raţele de cauciuc şi am avut parte de mai bine de 10 ani de distracţie creativă. Ne-am bătut de mai bine de 8 ori cu zăpadă, am avut cel puţin o repetiţie mai lungă de 6 ore, şi am bătut recordul de 4 piese pe an (200 ) şi 5 reprezentaţii ale aceleaşi piese ξntr-un interval de cβteva luni. Am avut parte de 2 aparate digitale furate, am jucat ξn cel puţin 4 piese create de noi, aşteptăm cu nerăbdare ediţiile festivalelor consacrate de anul acesta şi recent, am avut o discuţie aprinsă legată de importanţa găinilor. Am dansat Ciuleandra de cβteva ori bune şi am ξncercat să facem reggae la un moment dat. Ăştia suntem noi
ξn două cuvinte. Cu toţii am dat măcar o dată ξn viaţă peste un nebun. Un ciudat. O ratată care trăieşte prin parc. Un cerşetor din faţa blocului. Un bătrβn care aşteaptă. De ani de zile. Ξn acelaşi loc. Mereu acelaşi loc. Sunt oameni care ne fascinează prin abilitatea de a reuşi să trăiască ξn condiţii pe care majoritatea dintre noi nici măcar nu le-am lua vreodată ξn considerare. Reuşesc nu doar să supravieţuiască, ci să trăiască. Să vadă şi să audă mai multe decβt un om obişnuit. Poate şi ei ne observă, din colţul lor murdar ξn care pute, şi se ξntreabă care e povestea noastră. Poate că ξşi croiesc universul lor ξn jurul grimaselor noastre. Poate ξşi creează mereu, ξn imaginaţia lor, o altă viaţă. Trăiesc ξn fiecare zi ξntr-o lumină de altă culoare. Şi fredonează ξn mintea lor melodii pe care numai ei le aud. Şi dacă le-am putea auzi şi noi? Am asculta?
Trupa Nobodys Group din BACAU prezintă piesa Omul de zapada, de Lia Bugnar
DISTRIBUŢIA Gogan Alexandra
.. Femeia Dragoş Mihai
.. Bărbatul Emilia Gherghut
..... Femeia cu lesa Clara Abdullah
.
.. Prima mască Diana Chiriţă
A doua mască Victor Oanca
.. A treia mască
Regia şi scenografia: Diana Răcilă Muzica: Sebastian Pavel
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TEATRUL VESNIC TANAR ARAD Teatrul Veşnic Tβnăr s-a ξnfiinţat ξn anul 1983 ca şi un Colectiv de artă Dramatică, la Casa de Cultură a Sindicatelor Arad, avβnd ca regizor şi mentor pe actriţa Emilia Dima Jurca. Din anul 1991 şi-a continuat activitatea ξn cadrul clasei de actorie a Şcolii Populare de Arte din Arad, fiind preluată ξn anul 2005 de actriţa Carmen Vlaga. Ξn această perioadă a participat la numeroase festivaluri şi concursuri, unde au fost premiate atβt spectacolele ξn sine, cβt şi o serie de interpreţi. Peste 40 de foşti membri ai acestei trupe sunt ξn prezent actori profesionişti la teatre din ţară şi străinătate. Din repertoriul pus pe scenă de-a lungul anilor amintim: Năpasta, O noapte furtunoasă şi Un pedagog de şcoală nouă de I.L.Caragiale, Patima Roşie de Mihail Sorbul, Ξndrăgostiţii de la nouă seara şi Anchetă asupra unui tβnăr care nu a făcut nimic de Adrian Dohotaru, "Sic transit gloria mundi", "Despre Iubire" de W. Shakespeare, "La ţară" - spectacol de pantomimă şi step-autor colectiv, "Domnişoara Nastasia" - G. M Zamfirescu. Spectacolul cu care ne prezentăm anul acesta ξn concurs isi propune sa va vorbeasca despre eternul,controversatul si nelipsitul sentiment al iubirii.De la iubirea inocenta,de adolescent, a indragostitilor din "Visul unei nopti de vara" de W.Shakespeare,la iubirea care frizeaza absurdul din "Cantareata cheala" de Eugen Ionesco E dulce si amarui sa iubesti,dar nu putem trai fara iubire!
Teatrul Veşnic Tβnăr al Şcolii Populare de Arte din ARAD prezintă piesa Dulce/Amarui, dupa William Shakespeare si Eugen Ionescu
DISTRIBUŢIA Helena
Ana-Maria Popovici Hermia
.Laura Micurescu Lysander
Alin Nadaban Demetrius
..Cosmin Blaga Puck
.Sebastian Dehelean Gβndul
.Ioan Paraschiv Inima
Reştea Cristina Dl. Martin
..
Călin Chebeleu D-na Martin
Oana Tămaş
Regia: Carmen Vlaga Muzica: Raluca Giurgiuţiu
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TEEN ACT - PIATRA NEAMT Trupa de teatru Teen-Act a fost fondată ξn octombrie 199, participβnd de atunci la numeroase festivaluri de teatru pentru adolescenţi din toată ţara, obţinβnd multe premii, piesele fiind ξntotdeauna apreciate de jurii, dar şi de public. Spectacolul De ce fierbe copilul ξn mămăligă este despre lumea văzută prin ochii unei fetiţe de circ care trăieşte cu frica constantă că mama ei ar putea muri ξn orice seară cβnd aceasta are spectacol. Ξntreaga familie este formată din oameni ciudaţi care, ξmpreună, ξşi crează propria lume reală, dar dură. Ξncă mai există speranţa şi puterea de a visa n inima fetiţei.
Trupa Teen-Act a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş şi a Colegiului Naţional Petru Rareş din PIATRA NEAMŢ prezintă piesa De ce fierbe copilul ξn mămăligă, după Aglaja Veteranyi
DISTRIBUŢIA Copila
. Alina Petrică Mama
.. Cristina Giurgea Tata
Alexandru Zlavog Sora
. Adina Vilichi Matuşa
... Ioana Cozma Producătorul de film
Bogdan Voiculescu Frau Hitz
Dana Ceauşu Eric
. Tiberiu Tabacu Circar
Diana Patilea Circar
.
Dragoş Roşu
Regia colectivă
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TRUPA DE-AICI BRASOV "Nu este comercial", "Nu este uşor de ξnţeles", "Subiectul este dificil, ξnspăimβntător" Suntem profund convinşi că una dintre menirile teatrului este aceea de a ne pune ξntrebări, de a ne interoga, de a ne face să ne ξndoim de certitudinile noastre. Piesa aceasta denunţă şi critică societatea, pentru a informa, pentru a face să se dezvolte o formă de conştiinţă, pentru a obliga spectatorul să reflecteze atingβndu-l ξn propria-i sensibilitate. Textul a putut fi adus pe scenă pentru că, deşi Vişniec a scris o piesă bazată pe fapte reale, la care a avut acces graţie faptului că a lucrat la RFI (Radio France International), totul a fost umanizat de modul ξn care ξşi tratează personajele. Vişmiec a reuşit să universalizeze tema confruntβnd durerea lui Kate cu cea a Dorrei, punβnd ξn opoziţie o femeie care nu are trecut cu una care resimte istoria, plasβnd ξn centrul dezbaterii dreptul la viaţă faţă ξn faţă cu nebunia ucigaşă. Ξntr-un cuvβnt, această piesă a lui Vişniec ar putea fi definită ca o permanenţă a memoriei: să nu se uite că acolo nimic nu e rezolvat, dar şi că peste tot ξn lume bestia inumană poate oricβnd să reapară.
Trupa De-aici din BRASOV prezintă piesa Despre sexul femeii-cβmp de luptă ξn războiul din Bosnia, daptare după Matei Vişniec
DISTRIBUŢIA Fulvia Folosea
.. Dorra Ana Potcoavă
... Kate
Regia: Florin Tronaru & Biro Beatrice Scenografia: Mihai Muntean Muzica: Mihai Muntean & Biro Beatrice
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
TEATRUL SCENA - TARGU MURES Piesa este povestea a doi oameni, soţ şi soţie. Este ultimul capitol din viaţa lor. El este un specialist ξn calculatoare, iar ea o actriţă care a renunţat la carieră ξntr-un moment de apogeu, pentru a-l urma pe soţul ei ξntr-o ţară străină. Odată stabiliţi acolo, ei ξşi continuă cariera de succes, devenind ξn scurt timp foarte ξnstăriţi. Ea este diagnosticată cu cancer, iar el renunţă la absolut totul pentru a-i asigura tratamentul de care are nevoie. Ξn cele din urmă ei ajung să vβndă tot devenind astfel cerşetori. Zbătβndu-se pentru a-şi asigura pβinea zilnică, ei ajung să se ξnscrie pentru bani la un experiment numit Computerul vieţii. Un computer care ghiceşte data morţii unui om. Fără ca el să ştie, ea merge şi ia parte la experiment. Fiind deja bolnavă de cancer, computerul ξi comunică faptul că mai are cβteva zile de trăit. Piesa surprinde exact ultima zi din viaţa ei.
Teatrul Scena din TΒRGU MUREŞ prezintă piesa Cerul ξnstelat deasupra noastră adaptare după Ecaterina Oproiu
DISTRIBUŢIA Stanca Jabeniţan
... EA Andrei Gherghe
EL
Regia: Liviu Pancu Scenografia: Szabo Annamaria
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
MIMESSIS IASI Mimessis este numele trupei de teatru pe care de-a lungul anilor, actori talentati l-au purtat pe umeri, l-au conturat, au ξncercat prin sacrificiu şi prin dăruire să ξi crească valoarea şi să ξl aşeze treptat ξn braţele deschise ale publicului. Mimessis este numele comun pentru performanţa ce s-a realizat ξn timp la Palatul Copiilor Iasi şi nu numai. Spectacolul propus de noi dezvaluie goana după avere, nevoia de a ieşi ξn evidenţă făcβnd unele lucruri puţin mai aparte faţă de ceilalţi, dar mai ales dorinţa soţului "ξncornorat" de a scăpa de soţia infidelă. Cel mai mare vicleşug este folosirea pe post de statuie a amantului care se achită conştiincios de sarcini sub stricta supraveghere a prietenului regizor, dar şi rolul magistral al "soacrei" care, protejată de nebunie, ξşi vede nestingherită de misiunea delicată de a aduna probe pentru divorţ. Polaroidul face dovada vinovăţiei, iar nora şi sora sunt nevoite să abandoneze totul.
Trupa Mimessis a Palatului Copiilor din IAŞI prezintă piesa Statuia, de Marian Morisena
DISTRIBUŢIA Marus Elvis Marian
.. Teo Banu, directorul Mocanu Constantin Dorel
... Grig Lizeanu, regizorul Cβrlescu Anca-Petronela
Ana Banu, soţia lui Teo Gădrăuţanu Diana
Ina Sola - sora lui Teo Prisăcariu Graţian
.. Mara Veru - mama Bitiuşcă Victor
.. Statuia - fost amic al Inei
Regia: Marian Morisena Costume: Bălaşa Otilia Muzica: Elvis Marus Marian
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
INDART BUCURESTI Spectacolul Ultima zi a unui condamnat la moarte" de Victor Hugo, este un spectacol de susţinere morala, un spectacol ξn care se analizează zbaterile fiinţei umane aflate ξn faţa morţii. Poate că tragedia condamnatului nu constă ξn propriuzisa moarte, ci ξn relaţiile pe care le are acesta cu celula, cu amintirile dar ξn special cu fiica sa, pe care o aude, o simte, o vede. Moartea ξn sine prin decapitare reprezintă doar o continuitate firească a zbaterilor şi a trăirilor din ultima zi. Condamnatul trece prin toate stările fiinţei umane, de la speranţă la disperare, de la ironie la sarcasm, de la renegarea lui Dumnezeu la implorarea divinitatii pentru un mijloc de salvare. Conştiinţa, cea care ia forma a patru personaje, interpretate de două fete, simbolizează patru extreme ale fiinţei condamnatului, dar acestea nu se intersectează cu stările umane ale viitorului mort. Ironia şi sensibilul afişate ξn prima parte a spectacolului nu fac decβt să agite personajul-condamnat, urmβnd ca, ξn a doua parte, să se transforme ξn disperare şi speranţa totală, care au menirea de a linişti spre ξmpăcare fiinţa umană. Finalul ne aduce conştiinţa ξn postura de călău, subliniind realitatea dură că ceea ce omoară cu adevărat este conştiinţa, remuşcările crimei şi aminitirile dure şi tragice ale copilului de zece ani rămas fără tată.
Trupa InDArt a Asociaţiei Culturale InDArt din BUCUREŞTI prezintă piesa Ultima zi a unui condamnat la moarte , adaptare după Victor Hugo
DISTRIBUŢIA Bogdan Gagu
.. Condamnatul Silvia Simion
.. Conştiinţa 1 Alexandra Popa
Conştiinţa 2 Teodora Iordache
.. Copilul
Regia şi scenografia: Bogdan Gagu şi Dan Simion
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
teatrul bastion
Administrator
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 114
|
|
|
| pus acum 17 ani |
|